MEDIEREA INTERCULTURALA IN INCHISOARE

Dificultati de comunicare datorate lipsei unor cunostinte referitoare la imigrare si rolul medierii interculturale care in aceste situatii are mai multe legaturi.

Marginalizarea provocata de detentie este traita de persoanele detinute, in feluri diferite, in functie de diversi factori: nationalitate, religie, clase sociale.
Pentru un imigrant sa fie detinut, in general, duce la o situatie de dezavantaj grav si la excluderea sociala si culturala, deoarece intr-un anumit sens, conditiile din inchisoare sufera un proces de etnicizare.
Problema societatii noastre care este organizata pe procesele de atomizare, de separare si de inegalitati, ajunge sa etnizizeze contradictiile sociale si sa faca dificila administrarea comunicarilor sociale atat in spatiile urbane unde, adesea, imigrantul sau imigranta traiesc o stare de singuratate, de lipsa a contactului cu restul societatii si de meditatie asupra lor, atat in spatii inchise si totale, la fel ca cei dintr-o carcera, unde singuratatea si izolarea risca sa atinga niveluri insuportabile chiar si datorita dificultatii de a intelege; si nu este doar o chestiune de limba.
Situatia detentiei imigrantilor, este adesea caracterizata de conditiile mentionate mai jos:
- multi imigranti nu inteleg motivul pentru care au fost condamnati
- majoritatea imigrantilor au familii in afara tarii: nu discuta si nu au mereu posibilitatea de a telefona la rude
- in general, imigrantii nu au o retea de referinta capabila sa favorizeze reintegrarea la momentul iesirii
- unica retea de reintegrare din afara este, adesea, aceea a microcriminalitatii
- exista o serie de dificultati pentru imigranti pentru a avea acces la masurile alternative si la drepturile prevazute de lege
Aceasta conditie, uneori explicata sau care poate fi explicata, ramane adesea implicita si prizoniera in imposibilitatea de a gasi cuvinte pentru a fi mentionata si povestita de acesti imigranti detinuti. Toate acestea pot duce si la crearea unui climat de tensiune intre detinutii imigranti si detinutii italieni, si intre detinuti si personalul penitenciarului.
Dificultatea majora in intelegerea culturii de provenienta a imigrantilor, limba, codurile culturale, dinamica interna comunitatilor etnice, dar si ambivalenta si multiplicitatea interpretarii normativelor, se afla adesea la baza amplificarii conditiilor de privatiune si izolare a detinutilor straini; o astfel de situatie poate genera o izolare si crestere a violentei.
In consecinta este posibil ca si angajatii din inchisoare (in special politia penitenciarelor) sa experimenteze tensiuni, frustrari si lipsa confortului in aplicarea normativelor pe care detinutii straini nu le inteleg. Sansa de a construi conditii pentru activitate efectiva de retea intre angajatii din inchisoare si angajatii din domeniul social, privat, poate insemna o imbunatatire lenta, dar semnificativa, a calitatii pentru toate spatiile din inchisoare.
Medierea culturala trebuie sa se confrunte cu obligatiile si retelele de relatii intre toti actorii prezenti in inchisoare (este suficient sa ne gandim la relatiile intre detinutii italieni si detinutii imigranti, intre acestia si agentii de la politia penitenciarelor). Apropierii fizice pentru toti si pentru detinutii straini, in special, corespunde adesea o distanta emotionala si mentala.
Apropierea metodologica de medierea interculturala se bazeaza pe ascultare, primire, intelegere empatica, acceptarea legitimitatii punctului de vedere pe care-l are alta persoana, negocierea permanenta si astfel realizarea continua a comunicarii sociale si intersubiective. Administrarea relatiilor, actiunea de limitare, traducerea operationala a regulamentelor, administrarea dinamicii intre grupurile de detinuti, realizarea unui sistem de relatii intre angajatii capabili sa produca efecte pozitive in comunicare constituie mediul in care trebuie sa fie pozitionat rolul si functia prezentei mediatorilor culturali si a angajatilor voluntari, experti, in mediul migrarii.
Evident, de o importanta fundamentala este colaborarea cu alti angajati din penitenciar pentru lucrul in echipe, pentru a profita de potentialul dat intalnirii mai multor idei profesionale, evitand astfel inutile suprapuneri si pierderi de energie.
(di Barbara Angelucci - Traduzione di Dinca Ionela Adriana - del 2010-03-09) articolo visto 1512 volte